50 prăbuşri

primele/ultimele 5 tocmai au fost postate

46

gol şi murdar
gol ca un borcan de zacuscă gol

cu pereţii din sticlă
transparent
casabil
plin de căcat!

o coadă de lingură
metalică
îmi iese prin gât

47

eşti beat?

nu.
nu sunt… beat…

sunt doar puţin AMURIT

48

ai venit înapoi! măi muie!

îmi placi! eşti frumos... acum

şi eu sunt ceva mai curat
am vomat tot...
borât tot căcatu!...
în chiuveta din spatele barului
excremente roşii

te-am tot aşteptat! onanistule!
platonistu mă-tii-n gură!

aveam ţigări de foi
cu gust de cireşe – îţi plac!?
vreo 5 pachete!
le-am luat pentru tine!

tocmai am fumat-o pe ultima...

49

poezia, scrisul... arta!
nu-s chestii!...
cu care...
să se frece femeile la pizdă!

50

„Anxietatea este o definire a spiritului visător, ţinând, în felul acesta de psihologie. Diferenţa dintre eu-însumi şi eul-celălalt este instituită în stare de trezire, în somn ea este suspendată, în vis – este un nimic pomenit în treacăt.”(S.K.)
...

eu mă jucam
sau tu te jucai
sau ne jucam?

sau voi vă jucaţi
sau noi ne jucam
sau toţi ne jucăm?

e un joc serios! – băga-mi-aş pula!

copil...
jocul nu e joacă
jocul e serios! – copil!

rectificare

se pare ca postarea volumului de pseudopoezii...
trebuie să o amân din motive tehnice
si voi incepe foarte probabil abia când
îmi voi găsi caietul in care le-am scris
caiet rătăcit ieri

volum de pseudopoezie

de azi sau de mâine o să încep să public pe blog (vomă de scriitor)
un volum de pseudopoezie! - 50 de prăbuşiri -
îl voi pulica începând cu pseudopoezia 50, postând 2-3 sau 4 aproape zilnic până la 1.

lectură plăcută sau ne... !

vomă nr. 1

intră un blond cu un lanţ care-i atârnă din pantaloni

'74 cu andrei vornicu, la masa noastră rotundă neagră, ca-n alte vremuri!

exerciţiu: dicteu!...

căcat! mi-e foame, mi-e sete - după tot căcatul din zilele astea nu sunt decât o mare avidă
avid flămând însetat ... decând am borât tot, aici în ghiuvetă!

ceva rock, heavy metal, cred, solo de chitară, căcat!

am mâncat după Steps mă simt ca un păgân pângăritor!
dacă nu venea andrei iubita mea nevroză se ducea pe pulă, plusată de o psihoză

aici - acasă! m-a sunat maică-mea, să merg acasă! căcat! aici sunt acasă!

aş fi vrut în Buc, acum nu vreau nimic altceva decât ceea ce mi se-ntâmplă, da da cu tot căcatul de rigoare, în afară ca-ş vrea să fiu în Buc...
să fim acolo! ca-nainte, nu aici ca-nainte!

muzica s-a oprit! începe ceva... ca o cutiuţă muzicală!
alin: hai mă, n-o stric că-i subţire!
lia sau... s-a ridicat şi a trecut!

eu sunt un bou neputincios, un geniu, dar un om..., ca om - neputincios!

roşcată, stă aplecată în faţă, în balansuar.
un pletos stă gândit! ca un bou care se gândeşte! aş râde de el dacă aş putea râde cum râdea hilizit alt bou aici mai devreme

nu prea înţeleg nici eu ce mi se-ntâmplă, dar spre deosebire de căcănarii, cocălarii ce mă-nconjoară, înţeleg mai mult băga-mi-aş! şi doar sau mai ales prin faptul că-nţeleg că nu-nţeleg!

andrei bea din berea plină

aş avea chef, am... de o ţigară
altfel sunt tot dezaxat, debusolat, parcă abia de 20 de ore m-am întors din mormânt, eu - eul apropiat, eul mai eu şi mai îndepărtat...

chespăr schimbă scrumiere

eul mai depărtat s-ntors şi el - în sfârşit - n-a lipsit prea mult. nu ştiu, poate aş vrea să

cătă intră în dialog cu andrei, îl întreabă ce facem, sau ne-a întrebat? a răspuns andrei.

aş vrea să citesc. acum. am încercat mai devreme, încă nu pot... eul depărtat...

andrei mai ia o gură de bere!

eul oricum depărtat, abia întors de pe un munte, vârf de la dracu-n praznic, încă nu a terminat de dspachetat!

Pentru artişti - ABISARTA

din 2009 în Târgu Mureş va fi editată o revistă de artă,
în principal creaţie: literatură, fotografie, pictură, sculptură...
cei care vor să colaboreze să mă contacteze pe abisarta@yahoo.com

voma nr. 0

sunt un alergător neobosit după cai verzi pe pereţi

fiind copil... eram aşa un idiot, totuşi adorabil, incât aşteptam să mă fac mare... să ajung cavaler, să-mi iau un cal şi să alerg... atât!

apoi să mă opresc, să descalec, să ard o zână fecioară, să o las dracu ştie prin ce loc feeric, să încalec şi să-mi continui alergarea... ştiind că o zână mă aşteaptă undeva pe un pat de lacrimi,

ca-n basme, şi mie nu-mi mai rămâne decât să-mi aduc aminte unde...

de atunci am intrat de atâtea ori în picaj dintre vise, încât acum visez doar prăbuşiri...

într-o continuă convalescenţă!

prima vomă a fost patetică...