cum mie nu prea-mi plac sarbătorile...
dragă blogule având în vedere şi că-i vacanţă, te las o bucată şi nu te mai frec virtual la minte, şi să ai un an nou orgasmic!

beşină

cum n-am chef de nimic zilele astea... ieri am citit o carte din egoul de la polirom, povestiri, făinuţă... am mai început una, pe asta înainte da n-am putut să citesc, se prea fandosea autorul, ceva de genu: niiii, bă! ce de cuvinte noi şi futute am învăţat io!

aşadar cum n-am chef de nimic... o să scriu o mică beşină despre politică...
am auzit că băse... stolo, dup aia că stolo... boc, nu m-am mai uitat la tv-u poate mâine aud că boc s-a beşit şi el

drept să spun mi se rupe

şi pe de altă parte cine pula mea vrea să fie prim-ministru în ţara asta futută acum?!
tăricel el vrea că pe el l-o fătat mă-sa direct pe calapodu de premier, şi mircea, ăsta n-are nicio treabă ar fi bun de pim-ministru într-o utopie!

se-ntâmplă cumva să se afle printre noi bulangii nemulţumiţi şi scârbiţi de politicul românesc? bravo lor! sunt patetici! pula mea, nu voi îi tot votaţi! păi votaţi-i în pula mea şi tăceţi din gură, oricum nu mai vrea nimeni nimic de la ei!

am o idee... ascultaţi aici!
ştiu cum se poate ridica nivelul de trai al românilor... toţi cetăţenii cu drept de vot se bagă într-un partid, se fac vreo 20 de partide şi ficare partid guvernează cu majoritate de 80% ţărişoara pentru un an, da guvernare de-aia futută cu administraţie primării, justiţie, educaţie şi tot rahatu.
în felu ăsta în 20 de ani o să fim o ţară de baştani de o să vină englezoice şi frunţuzoice să ne spele chiloţii şi americanii or să vină să asude pe plantaţiile noastre de iarbă

şi noi o să stăm şi-o să ne futem toată ziua, o să mâncăm până crăpăm, ţara o să fie plină rollsuri de o să-şi mute ăştia fabrica în românia şi o să fumăm iarbă, o să stăm cu burta la soare că angajăm manageri japonezi să se ocupe de afacerile noastre, de la crâşme de colţ până la corporaţii intergalactice. în magazine la ţigări, nu se vor mai găsi decât dunhilluri şi rothmasuri de afară şi ţigări de foi şi iarbă

apoi atunci o să le-o dăm la muie şi la curiştii ăştia din ue şi ieşim afară să ne bucurăm singuri de prostia noastră!

vomă 6

intra-miner

2.

am adormit pe călcâi, urlând la tine!

m-am trezit, nu mai erai acolo probabil te-ai săturat să priveşti fără să vezi nimic.
am găsit un hârleţ, brambuream aiurea să văd dacă mai am ceva pe-aici şi m-am înpiedicat de el.

e cam plată treaba pe-aici, dacă n-aş avea călcâiul ar fi straniu de monoton relieful ăsta. am ridicat hârleţul... mi-a venit o idee! asta nu e bine! nu neapărat că mi-a venit idea, dacă o lasă să treacă la fel cum a venit e neprimejdioasă. da pot? nu pot. sunt cam rare pe-aici, ideile spun.
o să-mi fac un deal, unul mare, mai mare decât călcâiul şi o să-l fac în dreptul ferestrei, o să-l fac atât de înat încât să pot privi pe fereastră stând în cur.

zis şi mă apuc de treabă. merge uşor, când faci un deal faci şi o vale, nu poţi face un deal aşa din nimic, tre să-l faci din ce ai. pentru început din câte observ sap o groapă, primadată sap groapa şi cu ce scot îmi contruiesc dealul. nu merge greu pământul e moale şi umed. când obosesc, mă opresc, mă întind şi adorm, aici nu mi-e nici sete nici foame, atât doar că obosesc şi tre să dorm. nu-i nicio grabă, nu mă zoreşte nimeni.

am avut de săpat ceva... acum e gata. cel mai greu a fost să aduc ultimul pumn de pământ. din curu gropii până sus... ca şi cum aş urca de 2 ori dealul.

sunt sus chircit în poziţia intrauterină, îmi muşc genunchii de spaimă! pula mea de prost puteam foarte bine şi fără! căcatu mă-sii dacă se crapă, dacă se sparge, nu pare prea gros, nici prea solid nici prea rezistent, dacă şi-ar scoate o femeie pantoful l-ar sparge lejer cu tocul. ştiam iocă numa idei tâmpite îmi pot trece prin scăfârlie şi nu ştiu de ce naiba nu le las să treacă... eu sunt ăla tâmpitu! nu ideile, ele sunt pure, abstracte, fără nimic, inofensive!... asta dacă le laşi naibii să treacă! nu-nţeleg ce mi-a venit!

sunt un bou! nu vreau, nu-i vreau, nu o vreau înăuntru! să stea-n mă-sa la ea afară! dacă se sparge sticla şi dă buzna aici toată lumea aia care năvăleşte afară, care se-mbulzeşte, împinge în geamul meu... am futut tot!

3

croşeu de dreapta
upper cut de stânga
ficat...
durere!
sânge pe nas...
(păreai îngrijorată)
faţă izbită de podea!

te apropiai
era o ceaţă al naibii de groasă
de o tăia unul cu coasa
şi-ţi făcea cărare
nu mi-ai întins
braţul tău
angelic mi se părea atunci prin ceaţă
te-ai aplecat
m-ai îmrăţişat
aşa lăţit cum eram
şi m-ai sărutat...

te-ai ridicat...
bătea vântul... se juca cu ceaţa
dacă nu mi s-ar fi înnegurat privirea
ţi-aş fi aruncat o ocheadă sub fustă!

4

căzut de pe pod
ca un sac plin de gunoaie

te ţineam de mână
ţi-am dat drumul
degetele tale fără o unghie
se lungeau spre trupul meu
îţi strângeam unghia-n pumn

când am căzut în apă ca un pietroi
nu am făcut văluri concentrice

5

mă plimb singur pe marginea unei stânci
de pe malul unei ape

plouă
alunec
şi cad într-o falie
întâlnesc un cuplu ciudat
o iubire disproporţionată...
îi văzusem şi la Antipa...

faună abisală:
„... uneori diferenţa dintre femelă şi mascul e foarte mare, cazul CHAULIODUS unde masculul pigmeu trăieşte ca parazit fixat pe corpul femelei, capabil doar să producă gameţi pentru a asigura fecundaţia” (muzeu Antipa)

6

uşa băii uitată deschisă

doar urma capului tău
în pernă

te-am văzut
schilodindu-te-n oglindă

eu am un geam mare în baie
să văd răsăritul din cadă

razele îţi reliefau coapsele
goale şi albe

te-ai întors şi ai leşinat
mă priveai cu ochiul căprui
pe care îl ţineai în mână

vomă 5

intra-miner

1.

când afară nu se întâmplă nimic te arunci înăuntru, în tine...

când afară se-ntâmplă prea multe te arunci înăuntru...

şi dacă nu mai poţi să ieşi?
dar de ce să ieşi, e cald şi bine înăuntru?
chiar e?!

eşti înăuntru, puţin cam beznă, e plăcut, da te cam ia cu fiori...
acu ce pula mea! dac tot sunt aici, să văd ce ascund, ce pula mea ascund eu aici printre măruntaie?!
din câte văd... prea multe nu văd că-i cvasiîntuneric, da mare căcat nu cred că e...
o întindere uriaşă de ţărnă, păşesc peste întinderea asta, mă plimb...

mare căcat! îmi spun. doar pământ...
acu încep să mă întreb cum dracu ies!?
nu ştiu! da de ce să ies în pula mea!?...

a... stai! că nu-i chiar aşa pustiu pe-aici. văd că am un ochi de aragaz, aprins şi pe el un măr verde...
mai am un călcâi mare, de mamut! să-mi trag palme, se ridică din ţărnă ca o dâlmă, ca un grui.
pe un soi de orbită se-nvârt o femeie şi un măr roşu. soare n-am, nici lună, nici stele, nici nimic din căcaturile astea romantice! a ba stai aşa, că nu văd eu bine!... am stele, chiar 3 în pula mea,
înfipte într-un par toate 3 şi parul e înfipt în ţărnă.

am şi un fel de geam. de aici îl văd undeva în stânga sus, nu ştiu ce e cu el, nu văd până acolo. da staţi numa un pic să dau o fugă pân pe călcâi, să mă uit mai bine, poate de acolo văd si ce e afară...

am ajuns, dac-aş avea un ţăruş, l-aş împlânta în vârful călcâiului şi mi-aş rupe maieu, l-aş lega de ţăruş, scriu numele pe el, aşa să am o dovadă că mi-am escaladat călcâiul şi că am fost primul. n-am. da pula mea îl escaladez iar şi mâine poa pân atunci găsec măcar o jordă pe-aici, dac nu pula mea, oricum nu mai văd pe nimeni pe-aici, numa dac n-o cădea femeia de pe orbită.
şi totuşi parc am urcat cu un scop...
din câte-mi dau seama, memoria-i cam scurtă aici înăuntru, n-ai nevoie să-ţi aminteşti, ce-ai făcut ieri, alaltăieri sau săptămîna trecută... de ce, nu ştiu, pur şi simplu nu-ţi foloseşte la nimic.

ţi-am spus că am şi un geam, o fereastră aici? poate că da. acu-i chiar în faţa mea şi de aici, prin ea văd afară, te văd pe tine. nu ştiu de ce pulă am o fereastră prin care să văd afară, nu vreau să văd afară, că iar mă-ntreb cum dracu o să ies de aici, fereastra e prea sus, clar prea sus să pot sări!
şi tu mă chemi, nu ştiu dacă intenţionat, nu ştiu dacă tu ştii, dar pleacă naibii de acolo şi nu te mai holba la mine!

a... încerci să-mi spui că nu vezi nimic oricum? păi din câte văd eu, asta-nţeleg. tot ştergi geamul ăla într-una. da du-te-n pula mea de-acolo, e întuneric aici n-ai cum să vezi!

7

mi-ai spus că ai vrea să-mi scoţi ochii
să ne scoatem ochii
ţi-am spus că e ok
apoi te-am văzut
întinsă în baie cu ochiul în mână
am căzut lângă tine
inconştient
strângându-ţi călcâiul între dinţi

8

lăsat împrăştiat
bucăţi pe stradă

încă nu mi-am găsit
toate părţile sfăşiate


anunţ în ziar:

pierdut fragment de suflet pe stradă
nu răspunde la nume
îl declar nul

sau

pierdut călcâi
la intersecţia extazului cu greaţa
ofer recompensă
pentru cine-l găseşte viu

9

trupul
părul
moaca
dinţii şi buzele
se joacă cu nasul şi bărbia
mâinile coastele

pielea
de pe vârful degetelor

cu sufletele sugrumate
căzuţi printre vene.

10

mă înnecam în bere
te înnecai în cafea

cu atâta lume-n jur
guri căscate prin care
poţi vedea până-n
căcatul din anus
suntem singuri

nu sting ţigara
înainte să aprind alta

sufocaţi…
fum, cofeină, hamei

eram căzuţi în noi
şi ne strigam… tăcând

11

când aruncă pietre
înghite-le transformă
digeră
excretă pe ochi
priveşte
dacă ei zdrobesc cu pietre carne
tu lapidează suflet
priveşte!
loveşte cu bolovani de iubire!...

vomă 4

într-una din serile, nopţile, dimineţile astea am mai încercat un dicteu cu andrei,
eram in downtown...
"Sunt momente când îmi vine să-mi bag degetele pe gât... acum mă doare mâna, aş vrea să scriu repede, mai repede... decât un alergător de sută... şi simt cum trec, trece totul pe lângă mine... simt cum scriu dintre gânduri pe cele mai tâmpite, că astea-s mai leneşe, mai încete, celelalte trec şi trec cu o rapiditate prea mare... scrumul îmi cade pe foaie... alt căcat... ori îmi trec, gândurile alea, in momente in care mi-e imposibi să scriu, iposibil pe dracu!... dar fie... acum mă doare mâna." (o bucată)

12

mă fierbi în clocot slab
într-o oală smălţuită
pe ochiul cel mic
al unui aragaz cu butelie

(mă) chinui
să-nţeleg neputinţa

sare smalţul rugineşte
sunt coroziv!

cad aproape fiert pe podea.

13

beat din fire

tre’ să răspund pentru fapte
ca orice
ne-aflat sub influenţa alcoolului

izbit
respins ca o minge de ping-pong
din perete-n perete

născut beat

14

după ce m-aţi educat să aştept
n-am mai făcut nimic

după ce m-am dezbărat
mă strâng în fiecare zi de pe jos

20:14
încă mă mai culeg
căzut bucăţi... frunze uscate
împrăştiate de rafala nerăbdării
călcate în picioare

le strâng căcănii strivite
să le agăţ înapoi în crengi.

15

aşezat
sub nori pe o bancă
aştept să mă ajung din urmă
ridicat...
picioare amorţite
trunchiul mi se sprijină
pe două picioare de lemn de masă

16

m-ai întrebat şi-ţi răspund
da – tu! da – mă! da – voi!
căcănari fricoşi!

eu sunt cel ce intră
mereu all in!
Cu o ţigară roşie în gură

da! eu sunt idiotul
ce blufează!
când se bagă all in