Mede/ea, la Ariel - cronică

Cu dureri de fese și reașezări frecvente de pe o buncă pe alta, că a fost lume multă și-am prins loc doar pe jos am urmărit spectacolu, după ce cupidonii (Luchi și Didi) ne-au dat (viitorilor spectatori) să completăm un chestionar despre fericire :D
Așa... altfel, unu, spectacolu e drăguțel, de vară și merge văzut chiar și de jos, cam alinelegeian, dar asta nu-i neapărat de rău, că pân la urmă textul Roxanei Marian, deși cam feminist așa, mi-a plăcut.
Altfel, doi, tangențial... La douăzeci de ani, bărbatul e păun; la treizeci, leu; la patruzeci, cămilă; la cincizeci, şarpe; la şaizeci, câine; la şaptezeci, maimuţoi; la optzeci, nimic. (Baltasar Gracian)

A... și-am scris și o cronicuță, aici!

alegerile

imagini chiar obscure
mâine am fost obosit

sunt sau

voi fi fiind

nicio culoare nu va mai exploda ieri

aţi câştigat felicitări
materiale declaraţii
eu dimineaţă îmi închid
telefonul în seara asta

salut te cheamă cumva îmi pare bine

şi mie
mi se pare că există foame şi lene şi sete

şi starea ca un glonţ
care rămâne lângă ureche

câştigătorul ne interesează
ne doare-n pulă cine-o pierdut

comunicarea se va dovedi
c-un singur clik foarte complicată

gândurile se opresc în gât
şi sentimentele se tem
cum se tem becurile de penele de curent

bine pe azi