dacă nu facem altceva decât să fugim după sau de noi?
dacă nu trebuie decât să ucidem câte un noi pentru a ne apropia mai mult,
ca şi cum am renunţa la câte un înveliş pe care-l iubim, ne complacem în al iubi,
fiind obişnuiţi cu el, ca un fel de năpârlire...
numai... căcatu e că noi nu năpârlim
cum ar fi să ardem?
să mergi pe stradă ca-n orice altă zi în care mergi pe stradă, şi păşind ca de obicei stâng-drept-stâng-drept, să iei foc, să arzi, mocnit pe dinăuntru ca o grămadă de gunoi ce eşti şi violent la suprafaţă...
poa' că nu ne ajunge o simplă năpârlire, poa' că ne tre morţi şi învieri pe bune, sau poa' că nimic din toate astea... prea complicate şi riscante, da-n care ne place să ne aruncăm... poa' că ne ajunge o simplă reconciliere, o împăcare...
cacat! aşa-i?
păi chestia asta simplă, nu că n-ar fi e foarte simplă, singura ei problemă e că-i cam imposibilă...
aşa că poate chiar suntem aici să ardem
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu