am vreo 14 ani. mă-ntorc de la magazin, cumpărasem vreo 7 ouă, 5 le băgasem în buzunarele de la pantaloni şi 2 ţineam în mână.
gaşca mea de prieteni stă la taclale în curtea şcolii. intru să-i salut şi să-i întreb când facem un meci. în timp ce dau mâna cu toţi pe rând simt că mi s-a spart cel puţin un ou în buzunar, îi aud pe prietenii mei râzând şi apoi simt că mi se prelinge o chestie cleioasă prin păr, printre bucle. pe atunci aveam părul mare, era aproape creţ, cu cârlionţi mari, arătam aproape ca un afro. bag mâna prin păr şi ating conţinutul oului spart în capul meu. albuşul amestecat cu gălbenuş începe să-mi curgă peste frunte şi peste unul dintre ochi. părul ud îmi cade tot peste ochi şi nu mai văd nimic. aud doar râsul lor oarecum batjocoritor. sunt ruşinat şi nervos, stări agravate de părul căzut peste ochi, nu le puteam vedea feţele schimonosite de hohote şi nu-l puteam repera nici pe tâmpitul care o făcuse. fiind înţepenit, nici nu-mi trecuse prin cap să-mi dau părul din ochi, iar gesturile mele reflexe dispăruseră.
simt o mână care îmi atinge părul, apoi apă rece curgându-mi în cap. stau nemişcat. apoi încep să ajut mâna străină să-mi cureţe părul.
când în sfârşit îmi deschid ochii prima privire îmi cade asupra unui puşti care îi spunea mândru altuia: ce i-am făcut-o! fără să mă mai uit cine m-a ajutat să-mi curăţ părul, strâng pumnii şi o iau la fugă spre el. voiam doar să-l lovesc, să-l lovesc şi să-l lovesc! vedeam sângele sărindu-i din gură şi din corp, vedeam pumnii mei oprindu-se în trupul lui provocând grimase de durere, asta mă face să exult, să strâng mai tare pumnii şi să măresc viteza. puştiul o ia la fugă, abia acum îi disting clar trăsăturile şi-mi dau seama că nu l-am mai văzut până atunci.
aleargă şi eu alerg după el, e o chestie de rezistenţă îmi spun, alergăm la fel de repede, dacă rezist mai mult îl prind! iese din curtea şcolii şi aleargă pe marginea drumului. după mai puţin de 50 de metri începe să încetinească. oboseşte, l-am prins! îmi spun. şi văd iar sânge.
se opreşte brusc! se-ntoarce şi o ia la fugă pe lângă mine în sens opus. Pizda mă-tii!
din momentul în care m-am întors şi am pornit iar după el parcă m-am dedublat! un alt eu alerga în faţa mea mult mai repede decât mine şi se apropia de puşti. puştiul s-a oprit iar chiar în faţa podului din dreptul porţii şcolii. celălalt eu se prinde de schemă, îl apucă de umeri şi-l aruncă în şanţ lângă pod. în timpul ăsta eu mă apropii de scenă ca o persoană neutră.
în căzătură puştiul s-a lovit cu capul de o dală de beton şi stă întins în şanţ. apa are vreo 30 de cm adâncime. îmi spun că are noroc, a căzut într-o poziţie fericită, pentru nu i-a intrat şi capul în apă. celălat eu îl loveşte sau îl lovesc (nu ştiu cum să spun) cu picioarele. alerg îmi prind eul de piept şi-l trag deoparte. Stai, daracului liniştit! poate moare naibii!
mă aplec asupra puştiului, îl împing, îl scutur, dar nu reacţionează. îl împing cu capul sub apă şi-l scot repede afară. se trezeşte şi începe să râdă, rânjetul ăla de om cretin cu gura deschisă, forţată la maxim... nu-l pot suporta. Pizda mă-tii! îl apăs cu piciorul pe piept până în ciuda opoziţiei sale îl bag iar cu capul sub apă. îl îin aşa până aproape nu mai mişcă deloc. apoi îl scot şi-l scutur bine. toată gaşca privea speriată strânsă în jurul meu. îl scutur până dă afară vreo 2-3 guri de apă şi îşi revine. când faci un căcat care poate schimba viaţa unui om, nu râzi, nu rânjeşti ca un idiot! îi spun şi plec să spre magazin să cumpăr alte ouă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu