și asta i-a salvat viața :))
Citesc
Decojind ceapa, autobiografia lui Gunter Grass și venind cam frânt de la redacție, fără mult chef rămas pentru alte activități, îmi fac o cafea cu muuult lapte și mă pun să mai întorc câteva pagini. Cartea e și savuroasă și instructivă și mi-era dor de G.G. ce mai :), iar secvența cu țoagla mi-a refăcut ziua :D
La sfârșitul celui de-al 2-lea WW, Grass înrolat inițial voluntar în armata germană (pe la vreo 15-16 ani), fără mare entuziasm, urmează trupele ca membru component în retragerea lor strategică împinse de ruși înspre în jurul Berlinului. Stai că oboseala vorbește și mai bine apelez puțin la volum.
brb
