ieri, pe la vreo 8-9 în sala piano, unde mai nou se fumează, din jazz & blues, se anunţa frumuseţe de concert ţapinarii.
a-nceput pe la vreo 9 jumate cu un fel de stand up a la covei - o fi având el hazu lui...
îi mai văzusem printr-a 12-a la un concert de semi-groază în sala mare a teatrului naţional. pe-atunci eram mega-mare fan şi ştiindu-le cântecele pe de rost, în capu meu au sunat oricum bine, deşi în sală... a fost cam improprie reprezentaţia lor.
acum, după ce s-a oprit covei din vorbit şi a urcat şi tănase cu paşii lui de panda în devenire pe scenă şi-au început să cânte mai mult în doru lelii, mi s-a părut că totuşi sună bine ce fac ei acolo şi mă-ntrebam de ce am renunţat să-i mai ascult de ceva anişori.
apoi cam după un sfert din concert, ţapinarii (tănase şi covei) anunţă publicul că-i mulţumeşte de prezenţă şi că gata concert aplauze, au mai băgat un bisuleţ, aşa din inerţie şi cu mare jenă că trebuie să-şi dezvolte mega talentele şi geniul şi piesele, câştigătoare decenii la rândul la toate categoriile grammy-ului, în faţa unui public ce a avut nesimţirea să se prezinte în faţa lor doar într-un număr de vreo 20-30. (cu tot cu presă şi prieteni :d)
apăi, nu ştiu cum s-au simţit alţii, da io m-am simţit înjurat din cinci în cinci minute, şi l-a sfârşit... păi, frăţicilor ţapinari, nu-i vina mea care am venit la concert că n-au venit şi alţii, la fel cum nu-i vina mea că voi v-aţi programat concertu marţea, în timpul sesiunii, la fel cum nu-i vina mea, că probabil, după concertu ăsta, următorul va fi la fel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu