recensământ 2011: hai să dezvoltăm o teorie abracadabrantă

no bun, hai să o luăm pe varianta ocolitoare şi scurtă, până nu se-aşterne nămătu, viscolu sau gheaţa, toate accidentalizante.

presupun că până la ceasu postului a aflat mai toată lumea despre rezultatele preliminare ale recenzământului din 2011.

de ce m-ar interesa măgăria asta? c-am fost, fusei/fuseşi, fusesem recenzor. (punct)

no, bine, ocoliţi aici pe varianta scurtă:
- în 1992 locuiam în... aici: aproape 23 de milioane de fraieri;
- în 2001, aici mai erau vreo 21 de milioane şi ceva multe sute de mii;
- în 2012, aici mai suntem cam 19 milioane, cu indulgenţă.

bun... apoi urmează: formula magică... (numerele nu sunt conforme cu realitatea, fiind aproximative)

adică... exagerata formulă pe puţin mai larg:

• 2002-(minus)1992 = 1,5 milioane românaşi (ori refuzanţi ai naşterii, ori transfrontarieri - generic: căpşunari (c-ar, că n-ar fi oxford-anţi))

• 2012-(minus) 2002 = 3 milioane românaşi, în condiţii similare anterioarelor. (19 milioane oameni aici, acum)

aşadar... atunci... conform unui calcul simplu, aritmetic, de clasele I-IV:
- depopularea ţărişoarei, se desfăşoară, conform unui plan mega-ciumet, într-un ritm pre-stabilit:

• fiecare decadă excede anterioara decadă cu 100 de procente, astfel fără a lua în calcul raportul natalitate-mortalitate, vom avea:
• 2022-(minus) 2012 = 6 milioane românaşi absenţi (13 milioane oameni aici, atunci), apoi:
• 2032-(minus) 2022 = 12 milioane românaşi absenţi (1 milion oameni aici, atunci) 

Adică... trei decade în care ţara aceasta pe care, mă gândesc eu, o iubim cu toţii - cum poate fiecare după capul lui, are toate şansele de a fi condusă doar de oameni care nu se vor gândi niciodată  la eventualitatea plecării, pentru că  vor mai rămâne doar politicienii (3 decade poate supravieţui  şi Iliescu:)))  împreună cu rubedeniile... etc.