miercuri, 25 ianuarie 2012

Avem o revoluţie de buzunar într-o ţară care nu există

Pe lângă aniversarea Unirii de ieri, când... am dat o fugă de la redacţie, până în faţa teatrului şi am văzut mulţi oameni care stăteau pe margine şi se uitau şi nu ştiau la ce se uită, că sus chiar în faţa teatrului se juca hora şi jos după trepte era grupu de manifestanţi despărţiţi de horă de un fel de cordon de jandarmi.

Aşa..., altfel se pare că se anunţă ger, a spus-o şi eminentul meteorolog mircea badea.

Aşa..., altfel (2) se pare că în ţara care nu există oamenii sunt înstăriţi, se respectă şi se apreciază unul pe altul, instituţiile statului funcţionează perfect, salariile sunt plătite la zi şi sunt suficient de mari pentru ca oamenii să o ducă foarte bine, sistemul de sănătate este foarte bine pus la punct - atât de bine, că nu mai există bolnavi (doar ipohondrii care sunt purtaţi de colo-colo până le trece), sistemul educaţional este desăvârşit, profesorii sunt retribuiţi pe măsura competenţelor, iar structura programelor, a examenelor şi a admiterilor este de neschimbat, orice elev sau student după terminarea studiilor ştie exact ce trebuie să facă pentru un trai nu doar decent, ci şi fericit, adică să pornească la cucerirea şi românizarea altor meleaguri, în conformitate cu macro-politica ţării din perioada post-decembristă.

În concluzie, cei care ies în stradă, reprezentanţii revoluţiei de buzunar, la care lumea se uită ca la colindătorii de altă dată, sunt doar nişte neadaptaţi social, care nu pricep macro-politica.

a consemnat, un revoluţionar de buzunar

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu