mâine-i ziua lui eeminneeeeeeeeeeescuuu!

aşa că fiind el un nene fain şi cu sânge-n condei o să postez zilele astea câteva articole din Timpul.

începem cu:

NAIVITĂŢI RADICALE
Mihai Eminescu, Timpul, 26 februarie 1880

Într-o şedinţă a Camerei, citindu-se un proiect de lege în care venea cuvîntul „chip”, un filolog radical esclamă indignat:

Filologul: Ce fel, „chip”? Asta-i o bazaconie slavonă! Să se înlocuiască imediat cu un alt sunet radical!

Voci: Aşa este !

În Adunarea deputaţilor, după apelul nominal: d. preşedinte, prezenţi d-ni deputaţi, adică înscrişi 89.

Voci: Numai înscrişi?

 D. preşedinte: Vom vedea mai tîrziu!

După o jumătate oră, votîndu-se un proiect de lege:

 D. preşedinte: Acum aflu că sînt numai 72 d-ni deputaţi; continuînd astfel voi rămînea singur! (rîsete)

 D. Vernescu, vorbind contra închiderii discuţiunii, crede că guvernul trebuia să ceară un bil de indemnitate înainte de a solicita sancţionarea legii relativă la d-nu Calenderu.

Voci din majoritate:

Să dăm guvernul în judecată !

 D. Giani: Sînt pentru închiderea discuţiunii, căci este cunoscută maniera d-lui Vernescu şi trebuie pus odată capăt...

 D. preşedinte: Domnule! nu permit personalităţi contra d-lui Vernescu, care n-a fost contra regulamentuluidecît numai dîndu-ne în judecată (ilaritate mare).

D. Giani: Nu dezvolt motivele, ci le indic...

 D. preşedinte: Nu, dar dezvoltaţi numai obiceiurile d-lui Vernescu, ceea ce nu află în regulament! (veselie).

D. preşedinte: Pun la vot: cine este pentru a se trimite proiectul la tipar să ridice mîna!

Voci: Puţini!

 D. preşedinte: Puţini de tot; dar voi face contra probă Cine este contra trimiterii?

Voci: Şi mai puţini!

 D. preşedinte: După votul d-v., proiectul jumătate va rămînea aici, jumătate la tipar, deci mai pun o dată la vot şi rog pe domnii deputaţi să poftească la loc şi să. voteze! (Se mai votează de 3 ori).

D. Chiţu: Podoaba de care ne vorbeşte d. Mîrzescu este ca acele podoabe cu cari se împodobesc băieţii cariumblă cu vitleimul...

Voci: A, a, o, o!

 D. preşedinte: Aşa cuvinte, domnule...

 D. Chiţu: Cu voia colegului meu, d. Mîrzescu…

Voci: Coleg în vitleim!

P-un deal oarecare

Cu renume sînt,

Făcea zgomot mare

O moară de vînt,

Şi biata morişcă,

Chiar d-avea un pic

De porumb şi hrişcă,

Nu lucra nimic

„Monitorul oficial” (23 februarie/4 martie 1880) cu dezbaterile din şedinţa Adunăriideputaţilor persiflată de Eminescu în NAIVITĂŢI RADICALE, „Timpul”, 26 februarie 1880