Pornografie - Witold Gombrowicz

un joculeţ absurd, stupid. înscenări, presupuneri, imaginaţia şi speculaţia sfidează, modifică şi impun realitatea.

toată acţiunea se întâmplă la ţară, pe fondul războiului, într-o atmosferă tensionată, unde viaţa şi moartea, curajul şi laşitatea sunt într-un tango devastator cu moralitatea şi datoria. Maturitatea (ameninţată de bătrâneţe, având experienţa de partea ei - experienţă subjugantă până la urmă) şi Tinereţea (ameninţată de maturitate, având naivitatea de partea ei - naivitate care o vulnerabilizează). matur-tânăr, acesta e cam singurul conflict al romanului, în jurul lui toate accidentele/incidentele sunt doar auxiliare, adjuvante, în final victimele par a fi colaterale, dar cine ştie? :)


"Sinceritatea naivă, lineară în literatură nu face doi bani - declară W. G.. Şi iată din nou una dintre antinomiile dinamice ale artei: cu cât scriitorul este mai artificial, cu atât poate fi mai sincer, artificialitatea permite artistului să se apropie de adevărurile ruşinoase."(Citez din postfaţa scrisă de Ion Petrică, el citând - transcriu nota: Cf. Witold Gombrowicz, Testament, Warszawa, 1990, p. 73)

Artificialul şi adevărurile ruşinoase. De-aici stilul caricatural, exagerat, uneori enervant, alteori savuros (depinde foarte mult de starea cititorului) al lui W. G. care-i permite să sondeze fără milă, într-un mod inconfundabil acea fiinţă drăgălaşă cu care ne întâlnim în fiecare zi şi când nu ne întâlnim cu nimeni numită - OM.

Gombrowicz şi maşinaţiunile lui... :))) pfuuu... dap omul e până la urmă doar un mecanism lăsat la mila propriei căpăţâni, într-un echilibru paradoxal de inechilibrat şi de subtil. cu cât de eliberezi mai mult din sforile propriei minţi, cu atât rişti mai mult să rămâi fără control, cu cât îţi iei mai mult sub control mintea rişti să-ţi pierzi libertatea şi în acelaşi timp capetele sforilor se vor deplasa pe nesimţite înapoi în mintea ta.

Pornografie, dacă ar fi fost scrisă după Cosmos, ar fi fost doar o variantă aplicată a acestuia, dacă ar fi fost scrisă înainte (aşa a fost, se pare) e doar un antrenament foarte reuşit înaintea incredibilului Cosmos.